Negocierea perfectă nu există

-“Nu mai suport să stăm atât în trafic până la școală”.

-“Nu vine niciun coleg să se joace cu mine, că stăm prea departe”.

-“Nu putem comanda pizza de care vreau eu, pentru că nu livrează în zona asta”.

Toate plângerile copilului meu m-au făcut să-mi dau seama că e momentul să ne mutăm. Sigur, stăteam într-o casă frumoasă, într-o zonă liniștită, care bifa majoritatea aspectelor pe care le doream ca tânără familie… fără copil :).

În câțiva ani însă, toate acele aspecte care contaseră așa de mult atunci au devenit motive să ne mutăm :)).

Am căutat, am vizionat, am consumat timp, energie, nervi… până am găsit-o. Aproape de școala copilului, cu un mare parc în apropiere, într-o zonă în care puteam comanda de la majoritatea restaurantelor, chiar și de la cel cu pizza preferată a copilului. Am dat vestea printre prieteni, bucuroși că aproape am bătut palma. Și… au început părerile: “În câțiva ani te muți iar, că nu-s licee bune în zonă”, “Piața e cam departe, nu te-ai gândit?”, “Etajul 8? Ce faci dacă nu merge liftul?”.

Toate astea m-au dus într-o stare în care parcă uitasem de unde am plecat, de ce alesesem acel apartament și toate întrebările lor începeau să devină și îngrijorările mele. 

Long story short, am lăsat un pic de timp să treacă și mi-am dat seama că locuința perfectă nu există, ce găsisem bifa tot ce aveam nevoie, nu doar pe termen scurt, ci chiar și pe perioada liceului sau după, dacă nu apăreau schimbări majore în viața noastră. În plus, dacă mai așteptam mult, riscam să o iau de la capăt cu căutările și să rămân fără terasa cu cel mai frumos apus, de unde scriu acum acest articol.

Însă povestea aceasta m-a dus cu gândul la ⤵️

“Negocierea perfectă”

Să zicem că te-ai pregătit, ai luat în calcul toate variabilele și le-ai atins pe fiecare în timpul discuțiilor cu celălalt. Și totuși, când e momentul în care te ridici de la masa negocierii și spui “DA”? Când te oprești din a mai reveni și a mai încerca să plusezi, că încă simți că se poate?

Această dilemă vine de obicei atunci când subiectul negocierii nu e de fapt prețul, timpul de livrare sau alte aspecte la care te-ai gândit înainte, ci un mindset de tipul “dar dacă pot, de ce să nu încerc mai mult?”.

Și nu e de condamnat, ba chiar recomandăm și ne dorim pentru clienții noștri contracte mai profitabile. Cât mai profitabile. Cele mai profitabile. Însă cine dictează limita la care ne oprim cu profitabilitatea? Când știm că am scos tot ce se putea din acea negociere?

Păi, de cele mai multe ori, nu se știe. Este foarte greu să afli dacă celălalt era dispus să ofere mai mult și a fost doar foarte convingător cu acel “e tot ce am”. Sau dacă nu cumva a plătit peste bugetul pe care și-l stabilise, pentru că doar așa își acoperea interesul.

Ce poți face însă pentru a nu ieși nemulțumit din negociere, pentru a nu rămâne cu sentimentul că poate, dacă mai așteptai puțin, mai scădea ceva la preț? 

În primul rând, înainte să intri în negociere, gândește-te bine de ce faci asta. Uneori, o casă nouă, care bifează criteriile pe care le cauți, care te scutește de niște probleme pe care acum le ai, e mai importantă decât mia de Euro pe care, poate, ai fi obținut-o dacă te mai tocmeai puțin. Nu mai zic că să pierzi deal-ul făcând asta te-ar durea și mai tare.

Apoi, dacă nu vorbim de tranzacții unice, relația este un factor important atunci când ai această dilemă. Dacă vrei să faci business cu celălalt pe termen lung, e foarte important să ai în vedere toate semnalele pe care le transmite și atunci vei ști când să te oprești, când o tergiversare a negocierii pentru a obține mai mult îl “calcă pe celălalt pe coadă” și fie renunță, fie se va “revanșa” cu următoarea ocazie. Pentru asta, e nevoie să te bazezi pe feelingul tău, îl cunoști și vei simți când e ceva în neregulă, sau, dacă ai dubii, poți să verifici cu el cum se simte tratat. Ajută la construirea unei relații solide 😉. Am mai povestit aici despre ce te poate împiedica să ai negocieri de succes.

Pe scurt, negocierea perfectă nu există. Există doar ce simți tu și partenerul de negociere și asta ar trebui să fie cel mai important radar. În final, adevărata satisfacție vine din a înțelege că ai făcut cea mai bună alegere în acel moment, nu din a căuta la nesfârșit ceva mai bun. Așadar, când te ridici de la masa negocierii, asigură-te că lași loc pentru bucuria deciziei luate, nu pentru regrete nesfârșite, atât pentru tine cât și pentru cel cu care ai negociat.